In ultimii doi ani, au existat foarte multe opinii despre generatia ”Millennials” sau ”Generatia Y”. In cele mai fericite situatii, caracteristicile au fost extrase din chestionarea cantitativa a persoanelor din acest grup si surprind, de fapt, o parte din fatetele firesti ale etapelor de viata.
Autor: Andrei Ion, Manager Director CEB/ SHL Talent Assessments. PhD, Psihologie industrial-organizationala
Iata cateva caraterizari ale generatiei Y preluate din presa de business din Romania:
- ”Generatia millennials pune mult accent pe echilibrul dintre munca si viata personala”
- ”Cei din generatia millennials au atuul creativitatii”
- ”Vor sa se tina cont de ei ca persoane distincte si nu vor sa fie tratati in serie”
- ”Generatia Y este creativa, inovatoare, relaxata, mai rapida decat cei din generatiile X”
- Sunt ”Invatati sa aiba incredere in abilitatile lor”
- ”Au un dezvoltat simt al negocierii”
- ”Le place munca in echipa”
- Sunt ”aroganti, creativi si indrazneti”
- Au ”o dorinta puternica de a-si pastra independenta si mobilitatea”
- ”Sociabili, dar nu isi asuma responsabilitati”
- ”Dovedesc un grad ridicat de hedonism”
- ”Narcisisti, neatenti la procese si reguli”
- ”Se plictisesc usor”
- ”Iritabili, fragili emotionali”
- ”deschisi la noi provocari”
- ”isi asuma fara rezerve implicarea in proiecte pentru care inca nu sunt pregatiti profesional.
Scopul acestui articol nu este acela de a confirma sau infirma aceste caracterizari, ci de a explica diferentele reale dintre generatii, ca sa evitam alunecarea inspre clisee. Iata câteva dintre cele mai comune erori intâlnite in analiza generatiei ”millennials”
Generalizarea caracteristicilor generatiei ”millennials” de la o tara la alta
Conform teoriei cohortelor generationale, caracteristicile unei generatii se formeaza prin expunerea la influente sau experiente comune. Cat de uniforme pot fi considerate influentele la care a fost expus un ”millennial” din SUA versus cele la care a fost expus un ”millennial” din Romania? Dar din Nepal? Caracterisiticile unei generatii sunt configurate intr-un spatiu cultural specific. Astfel, efectul comun al unor influente pot fi extrapolate doar catre culturi care prezinta caracteristici identice. Chiar state aflate in aceeasi regiune geografica sau cu un nivel socio-economic relativ similar prezinta diferente notabile la nivelul valorilor culturale. De exemplu, in timp ce Romania prezinta puternica o orientare colectivista (un scor procentual de 30 la individualism), Ungaria este caracterizata drept o cultura puternic individualista (scor procentual 80 la individualism – Hofstede, 2016). Prin urmare, a optimiza practicile de management ale millennials in Romania, pe baza recomandarilor extrase din studii derulate in alte culturi, este un fel de loterie, avand sansele de reusita ale unui curs de vanzari organizat si implementat de o echipa de delfini.
Identificarea caracteristicilor pe baza unor studii transversale (cross-sectional) – nerelevante.
Cele mai multe studii despre millennials masoara, la acelasi moment de timp, atitudinile persoanelor cu varste intre 25 si 35 de ani (persoane nascute intre 1980 si 1995) cu cele ale persoanelor de peste 35 de ani. Acest design de cercetare, denumit si ”cross-sectional”, nu permite identificarea exacta a cauzei diferentelor constatate. Mai exact, diferentele intre cele doua ”segmente” din populatie (peste si sub 35 de ani) pot avea mai multe cauze, cum ar fi: apartenenta la o generatie sau procese naturale de maturizare sau stadiile de viata la care se afla respectivele persoane. Cu alte cuvinte, concluziile unui astfel de studiu pot fi exprimarea unor ”schisme” generationale care existau, in esenta lor, si acum 1000 ani. Si mai putin manifestarea unei configuratii unice de trasaturi psihologice specifice exclusiv acestei generatii. Efectul acestor cauze concurente sunt imposibil de separat pe baza acestor tipuri de studii. A schimba practicile de management in baza prezumtiei existentei unor diferente generationale masurate exclusiv in acest fel se poate constitui mai degraba intr-un demers de ”parenting organizational” cu sanse reduse de succes data fiind dimensiunea familiei.
Comparam merele cu pepenii
Cele mai multe studii cross-sectionale trag concluzii despre diferentele intre generatii comparand esantioane care nu sunt comparabile. Ar fi eronat sa consideram ca oamenii cu varsta cuprinsa intre 20 si 35 de ani si cei cu varsta intre 36 si 45 au venituri sau status profesional comparabil. Orice comparatie inter-generationala ar trebui sa corecteze statistic efectul acestor variabile confundate. Demersul este foarte asemanator cu a compara performanta la proba olimpica de 100 de metri pentru doua grupuri, persoane cu varsta intre 25 si 35 si persoane cu varsta intre 35 si 45 pentru a ajunge la concluzia potrivit careia ”millennials” sunt ”cea mai rapida generatie de pana acum!”
Accentuarea unor diferente nesemnificative
Un registru in care sunt raportate cu predilectie diferentele dintre generatii este personalitatea (”millennials sunt narcisisti” sau millennials sunt ”instabili emotional”). Desi diverse studii (de cele mai multe ori cross-sectionale si fara control statistic al comparabilitatii esantioanelor) depisteaza diferente aparent semnificative , magnitudinea acestor diferente este deseori scazuta. De asemenea, personalitatea, ca si inteligenta, leadership-ul sau anumite atitudini au o baza genetica (in limbaj stiintific: ”aproximativ 40% din varianta acestor fenotipuri este explicata de polimorfisme genetice”). Avand aceasta baza genetica deloc neglijabila, masura in care mediul si mai ales acele ”experiente comune ale millennials” pot modela expresia acestor trasaturi este implicit limitata. Oricat de dramatice ar fi diferentele intre influentele mediului, efectul acestora asupra expresiei fenotipurilor personalitate, abilitati, atitudini dispozitionale nu poate fi altfel decat restrans. Prin urmare afirmatiile de genul celor de mai sus ar trebui inlocuite cu ”millennials manifesta o usoara propensiune spre instabilitate emotionala”. Diferentele inter-generatii par a fi nesemnificative, chiar si pentru acele dimensiuni care sunt determinate de factori sociali, deci, teoretic mai permeabile la influentele mediului. O meta-analiza, adica un ”studiu de studii” a analizat simultan datele culese din peste 20 de studii diferite. Analiza lor estimeaza diferentele intre generatii ca fiind de aproximativ maximum 4% pentru satisfactie profesionala, aproximativ 16% pentru committment. Concluzia acestora a fost aceea ca ”par a nu exista diferente semnificative intre generatii” (Costanza, et al., 2012)
Acumularea schimbarilor pe durate mari de timp.
„Efectul Flynn” (cresterea nivelului mediu de inteligenta de la o generatie la alta) surprinde modul in care se modifica abilitatile cognitive, inteligenta in timp. Date culese in culturi diferite, cu instrumente diferite raporteaza o tendinta de crestere a nivelului mediu al abilitatilor cognitive. Aceasta crestere a fost estimata in jurul valorii de 3 scoruri IQ per decada. Tinand cont ca valoarea unei abateri standard este de 15 scoruri IQ, sunt necesari 50 de ani pentru a considera ca inteligenta unei generatii o depaseste considerabil pe cea a generatiei actuale cu aproximativ o abatere standard. Prin urmare, experienta din alte domenii ale psihologiei, mai usor de masurat, ne arata ca diferentele generationale fundamentale se petrec mai degraba la nivel de secole si nu decade.
Variabilitatea unor trasaturi in populatia generala este stabila in timp
Atunci cand imbratisam idei precum millennials sunt ”orientati catre a gandi necritic” este important sa tinem cont de faptul ca variabilitatea la care apelam in descrierea generatiilor tinde sa ramana constanta. Cu alte cuvinte, faptul ca tindem sa devenim mai destepti nu exclude existenta prostiei in populatia generala. Diferentele observate nu reflecta altceva decat accentuari minore de altfel ale fenotipurilor la nivelul intregii populatii. Prin urmare, numarul de oameni geniali si al laureatilor premiilor Darwin (premii acordate pentru stupiditate sinucigasa) tinde sa ramana constant.
(S)Ilogism: O mai buna intelegere a diferentelor dintre generatii creeaza efecte pozitive la locul de munca
Nu exista niciun studiu care sa demonstreze in mod robust efectul pozitiv al comuncarii diferentelor dintre generatii la locul de munca. Nu consideram ca ”absenta dovezilor este dovada absentei fenomenului” si chiar credem ca exista premise ca acest tip de program sa aiba efecte pozitive. In acelasi timp, dorim sa incurajam precautie in estimarea efectelor pozitive ale acestor tipuri de programe.
Pentru a pune la dispozitia managerilor si specialistilor in resurse umane din Romania informatii relevante si instrumente de lucru fundamentate stiintific, companiile CEB/SHL Romania, D&D Research si TestCentral lucreaza la diseminarea rezultatelor unui studiu longitudinal (care analizeaza mai multe segmente de populatie de-a lungul unei perioade de peste 10 ani) asupra preferintelor comportamentale specifice generatiei Millennials si celorlalte generatii, analizand date culese in perioada 2000-2015.
Despre Autor:
Expert in identificarea si evaluarea talentelor, Andrei a coordonat peste 400 de proiecte in diverse domenii de business. El este Lector la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti si membru al European Association of Psychological Assessment, International Test Commission si Association of Industrial and Organizational Psychology. A publicat numeroase lucrari de specialitate in cele mai prestigioase publicatii din domeniu: European Journal of Psychological Assessment, International Journal of Selection and Assessment, Journal of Counseling Psychology.
