Victor Arnautu, Meda Prod: “Colaboram cu producatori de carne din mai multe tari europene”

0
659

Piata unica a adus o serie de beneficii tangibile producatorilor: o paleta mai larga de produse, mai multi furnizori, preturi competitive, accesul la informatie si o mai buna cunoastere a pietei, in general. Toate acestea au un impact direct in performanta unei companii. Cand pietele se contracta, misiunea achizitorilor de materii prime este cu atat mai importanta. L-am invitat Victor Arnautu, Procurement Director la Meda Prod, sa ne dezvaluie ce inseamna in opinia sa o previzionare corecta, ce oportunitati ofera piata unica si nu in ultimul rand cum au evoluat preturile materiilor prime in industria preparatelor din carne.

Te-ai alaturat companiei Meda Prod in calitate de manager de achizitii in 2006, cand Romania nu era inca membru al Uniunii Europene. Ce obiective ai avut la acel moment si ce oportunitati oferea piata interna pentru materia prima, carnea?
Anul 2006 a fost un moment cheie pentru companie. Capacitatea de productie a fabricii a fost extinsa cu circa 60%, iar actionarii cautau sa intregeasca echipa pentru a face pasul de la o fabrica mica catre ceea ce suntem astazi. Pe partea de achizitii, s-a simtit nevoia unei strategii coerente, pornind de la structurarea unui departament, implementarea unor proceduri clare, continuand cu identificarea oportunitatilor de piata si incheind cu consolidarea unor parteneriate interne si externe. De pilda, la momentul 2006, Meda incepuse achizitia de carne din afara tarii, insa exista un sigur partener extern. Asadar, am convenit ca directia sa fie urmatoarea: nu trebuia sa fim dependenti de un singur furnizor, aveam nevoie de o paleta larga de optiuni in privinta ofertei si, de asemenea, era necesar sa obtinem conditii de colaborare flexibile. Cum am facut acest lucru? Printr-o munca de research & development dublata de un lobby puternic al companiei. Pentru a creste notorietatea Meda pe plan extern am participat la foarte multe targuri specializate si am promovat compania in randul producatorilor din Uniunea Europeana. In iunie 2007, am fost inclusi de Coface in lista companiilor “the best payers”, iar acoperirea de risc a crescut pana la jumatate milion de euro pentru fiecare furnizor, la toate institutiile de analiza a riscului , lucru care ne-a crescut vizibilitatea si increderea in randul partenerilor. Revenind la oportunitatile existente pe piata interna in 2006, as spune ca situatia era destul de dificila. Inainte de intrarea in Uniunea Europeana mai existau cateva ferme de crestere a porcilor, materie prima extrem de importanta pentru noi, insa fermierii aveau mari probleme financiare nefiind sustinuti nici de instituiile statului. In aceeasi perioda, livrarile de carne provenind de la ferme romanesti erau interzise pe piata Uniunii Europene din cauza pestei porcine. Pe acest fond, a inceput un import masiv de carne de porc. Practic, Meda cumpara carne din afara tarii cat si de la furnizori romani, insa indiferent de sursa, carcasele proveneau tot din afara tarii.

Ce oportunitati iti ofera astazi piata interna din punct de vedere al achizitiei de carne de porc si pui?
In afara de Smithfield Romania, singurul producator autorizat de ANSVSA si Uniunea Europeana pentru comertul intracomunitar, ai posibilitatea sa achizitionezi carne cu stampila hexagonala pe care ai voie sa o utilizezi ca materie prima pentru preparate din carne cu conditia indeplinirii unor cerinte speciale de procesare (fierbere la minim 72 de grade). Noi nu mai cumparam astazi carne de porc de pe piata din Romania pentru ca am identificat pe plan European foarte multi furnizori competitivi. Astfel, eliminam si orice nelamurire referitoare la provenienta materiei prime, in cazul exportului de produse procesate. In schimb, la carnea de pasare, Romania sta foarte bine, de aceea avem parteneriate cu mai multi furnizori romani si mare parte din cantitatea necesara este achizitionata de pe plan intern. Avem si noi niste cerinte specifice si uneori avem mici probleme pe piata interna, insa situatia este mult diferita fata de cea existenta la carnea de porc.

Estimativ, ce cantitate de carne achizitionati lunar si ce pondere are aceasta in total achizitii?
Achizitionam circa 800 – 1.000 de tone de carne pe luna (porc si pui). Per total, materiile prime reprezinta 12-13 milioane de euro anual, ceea ce inseamna aproximativ 50% din cifra de afaceri.

Cu cati furnizori lucrezi in prezent?
Pentru carne, am circa 80-100 de furnizori. Cu cel putin 20 dintre ei lucrez in mod constant, iar cu restul colaborez de 3-4 ori pe an. Pe partea de materii prime auxiliare mai am 60-80 de furnizori, incluzand aici membrane, condimente, alte ingrediente s.a.

Care sunt tarile din UE cu cel mai competitiv raport calitate-pret pentru carne si cum realizezi achizitiile intracomunitare?
Pentru carnea de pui, varianta noastra de achizitie rezolva foarte bine problemele de previzionare: avem stabilite si termene clare la care trebuie sa soseasca marfa astfel incat sa avem un stoc tampon dar sa nu facem un suprastoc si sa dramuim corect banii. Cumparam odata pe luna carne de porc, desi pretul carcasei si al porcului in viu se schimba in fiecare saptamana, joi dupa ora 13.00, la Bursa de Carne din Olanda. Prin cumpararea odata pe luna a unei cantitati mai mari avem un avantaj: accesam preturi bune, axate pe ultima cotatie si nu avem variatii de-a lungul lunii. Am incercat sa avem o comunicare cu furnizorii reprezentativi din fiecare tara a Uniunii Europene, iar aici vorbesc de tarile dupa care se face pretul la carcasa de porc. Ma refer la Polonia, Germania, Ungaria, Olanda, Spania, Franta si Italia. O comunicare si o colaborare cu 3-5 furnizori de carne reprezentantivi din mai multe tari ma ajuta sa am in permanenta o imagine corecta a pietei. In calitate de achizitor, sunt adesea un barometru pentru acesti furnizori si ne ajutam reciproc. Pentru mine, cei mai competitivi, calitate – pret sunt spaniolii. Carnea olandeza este considerata cea mai buna, dar si pretul este mai mare. Belgienii au, de asemenea, rase foarte bune de care sunt si foarte mandrii, insa datorita preturilor foarte mari au ca principala piata de desfacere Asia (Coreaa de Sud, Japonia). Spaniolii au foarte multe abatoare extrem de bine puse la punct, au investit mult si s-au perfectionat destul de repede.

Ce dinamica a avut pretul materiilor prime in ultimii ani si care au fost factorii de influenta?
Exista o ciclicitate. In carne, odata la trei ani, preturile cresc in medie cu 15-20%. Au fost cresteri si mai mari, insa nu pe termen lung. Ceea ce s-a intamplat insa in 2012 a fost destul de grav. Incepand cu luna mai pana in octombrie au avut loc cresteri successive ale preturilor de pana la 60%, iar preturile nu au mai revenit la nivelul anterior. A fost un prag important pentru toti procesatorii. Noi am sustinut aceasta crestere vanzand mezelurile la acelasi pret, pana la finalul anului 2012, insa din ianuarie 2013 am inceput si noi sa ajustam preturile pentru a nu vinde in pierdere. Fenomenul din 2012 a fost generat de evolutia vremii in mai multe tari din Europa. Daca regiunea de sud s-a confruntat cu seceta puternica, in vest s-au semnalat multe ploi si inundatii, ambele fenomene afectand semnificativ productia de furaje pentru animale. Neexistand o zona tampon care sa echilibreze necesarul de cereale, impactul in pretul carnii nu a intarziat sa apara. In 2013, preturile au mai revenit incet, incet, insa nu cu mai mult de 10%-20%, in functie de produs. Si la membrane au existat, de asemenea, cresteri importante de pret (circa 30%), acestea provenind preponderent din China.

Ce tendinte de piata ai sesizat in industria pe care activezi, ce factori influenteaza consumul de preparate din carne?
Pentru a intelege anumite tendinte, ne uitam in permanenta si la factorii macro economici si la cei microeconomici. De pilda, in criza, consumul de produse “fast food” a crescut semnificativ, cu impact direct si in calitatea unei mese. Un trend la fel de important este si cresterea vanzarilor de produse de tip “convenience”, fenomen care se resimte si in curtea proprie. Noi inregistratm o crestere constanta la feliate. De ce? Pentru ca sunt mai potrivite consumului pentru o persoana, mai usor de manevrat, mai usor de transportat si depozitat, mai igienice s.a. Nu in ultimul rand, exista si o categorie importanta de consumatori mai educati, mai dornici sa experiementeze, sa fie inovativi.

In opinia ta, care sunt principalele riscuri pe partea de achizitii si care este maniera in care reusesti sa le intelegi, sa le prefigurezi si apoi sa le gestionezi?
Piata este intr-o continua miscare, iar ca achizitor trebuie sa realizezi un echilibru intre obiectivele companiei si oportunitatile existente pe piata. Sunt riscuri pe care le poti controla in mai mare masura si altele asupra caruia nu ai un control foarte mare. Important este sa le evaluezi corect si sa nu expui compania unor situatii dificile de genul: stocuri prea mari, lipsa unui stoc tampon, fluctuatii mari de pret, blocaje in plata produselor s.a. Previzionarea corecta este de foarte mare ajutor.

Pe termen scurt vezi o crestere a preturilor la materii prime?
Nu, cred ca acum piata s-a mai stabilizat.Anul in curs pare a fi unul foarte bun in privinta furajelor pentru animale, singura “amenintare” venind in continuare de la tendinta unor fermieri de a reduce numarul efectivelor. Nu intrevad fluctuatii mari de preturi pe piata comuna, pentru urmatoarele luni.

CV – Victor Arnautu
• Procurement Director Meda Prod
Noiembrie 2006 – Prezent
• Country Sales Manager East Europe Roodsari Fleisch GmbH
August 2005 – Septembrie 2006
• Raw Material Specialist Campofrio
Ianuarie 2002 – August 2005

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here