Svetlana Turcanu, Ministerul Economiei: „Cele mai mari 7 companii de retail detin 17% din piata de comert cu amanuntul”

0
607

Comertul cu amanuntul creste de la an la an, iar estimarile pentru 2016 arata ca cifra de afaceri a companiilor care activeaza in acest segment va depasi pragul de 2 miliarde de euro, respectiv 43,6 miliarde MDL. Este, poate, una dintre cele mai importante informatii dezvaluite de catre Svetlana Turcanu, Sef al Directiei Politici de Dezvoltare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Comert, Ministerul Economiei Republica Moldova la conferinta Retailul Modern in Republica Moldova, organizata de Modern Buyer pe data de 9 martie 2017 la Chisinau.

“In 2015 valoarea pietei de comert cu amanuntul a ajuns la 40,6 miliarde MDL, respectiv circa 1,92 miliarde de euro. Din totalul acestei piete, cele mai mari 7 companii de retail modern din Republica Moldova, si anume Metro Cash&Carry, Paralela 47 (Nr 1), Moldretail, Green Hills, Fourchette, Linella si Fidesco, detineau la finalul lui 2015 o cota cumulta de circa 17%, procent ce reprezinta o cifra de afaceri de 6,79 miliarde MDL (circa 322,3 milioane euro). La momentul monitorizarii respective, in Republica Moldova functionau 189 de supermaketuri si hipermarketuri si 3 magazine cash&carry.

“Vizavi de top retail alimentar, am inclus sapte companii, iar cifra respectiva reprezinta totalul afacerilor acestora, deoarece nu putem da cifra de afaceri pentru fiecare agent comercial in parte, acest lucru constituind secret comercial, confidential si nu se declara”, a precizat Svetlana Turcanu.

Amendamente la Legea 231/2010, referitoare la costul de achizitie al produselor, termene de plata, plafonarea discounturilor

Pe langa situatia actuala a retailului modern in tara vecina, reprezentanta Ministerului Economiei a expus audientei principalele propuneri, proiecte si modificari legislative, cel mai important subiect constituindu-l Legea nr. 231/2010 cu privire la comertul interior, ce reglementeaza comercializarea produselor/serviciilor, precum si relatiile furnizor-comerciant. „Nucleul principal al Legii  nr. 231 este notificarea in comert, unde am introdus o procedura simplificata. Acum, autorizatia de functionare in comert a fost substituita cu notificarea la primarie, iar numarul actelor necesare pentru lansarea afacerii a fost redus. Lansarea activitatii din momentul notificarii la primarie este posibila cu exceptia genurilor de activitate cu risc sporit pentru sanatatea populatiei, pentru acestea fiind necesara obtinerea autorizatiei sanitar-veterinara (pentru comert alimentar – carne, lapte, peste si servicii de alimentatie publica) sau a autorizatiei sanitare (pentru comert nealimentar – carburanti, produse chimice; servicii – frizerii, cabinete de frumusete, spalatorii chimice)”, a detaliat Svetlana Turcanu.

In ceea ce priveste Legea 231/2010, reprezentanta Ministerului Economiei a punctat principalele modificari propuse. Acestea au in vedere, pe de o parte, costul de achizitie al produselor, unde s-a elaborat un proiect prin care se interzice facturarea serviciilor si incasarea taxelor care nu se includ in costul de achizitie al produselor conform SNC „Stocuri”, si pe de alta parte vizeaza termenul de plata pentru achitarea facturilor, unde se propune plata la 7 zile calendaristice pentru produse alimentare foarte perisabile, la 30 zile pentru cele perisabile si la 60 zile pentru cele rezistente, in conditiile in care legislatia actuala prevede plata la 30 zile calendaristice pentru toate produsele alimentare.

Un alt punct important al legii mentionate se refera la “comercializarea produselor autohtone“, iar aici propunerea de proiect prevede ca pentru categoriile fructe si legume, ciuperci, lapte si produse lactate, carne si produse din carne, oua, uleiuri vegetale, produse de panificatie si cofetarie, miere de albini, conserve din legume si fructe, sucuri retailerii alimentari au obligatia sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul marfii pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, in conditiile in care propunerea producatorilor includea si acordarea de spatii distincte pentru expunerea si vanzarea produselor autohtone.

“Incepand cu 2012, primim pe adresa ministerului din ce in ce mai multe sesizari de la mici producatori autohtoni sau asociatii patronale, ca intampina dificultati in a intra in retelele de magazine. Am scos in evidenta problemele cele mai mari din domeniu, cum ar fi, de exemplu, solicitarea retelelor de magazine a diferitelor diferite taxe care conform standardelor nationale de contabilitate nu se includ in costul de achizitie, sau plata intarziata a facturilor, ceea ce creeaza situatia ca producatorii sa crediteze practic retelele de magazine, sau returul de produse samd. De asemenea, producatorii au ridicat intrebarea de a examina oportunitatea stabilirii unei cote de raft pentru comercializarea produselor autohtone sau plafonarea tuturor reducerilor comerciale – discounturi, bonusuri, retro-bonusuri etc. Am discutat foarte mult acest subiect foarte complicat, si am incercat sa venim cu unele reglementari in cadrul legislativ, pentru ca totusi toate acestea tin de politicile comerciale, iar statul s-a implicat mai putin. Dar in cazul in care in relatia furnizor/producator – comerciant apare o putere dominanta, incepand cu 2012 am intervenit cu anumite reglementari. Insa, pe parcurs au aparut alte intrebari, legate de termenul de plata al facturii sau returul produselor. In concluzie, am decis ca este nevoie sa aducem modificari legii actuale, pentru a acoperi toate carentele legislative. Chiar maine, 10 martie n. red., vom discuta un amendament la Legea 231, care se refera, printre altele, la costul de achizitie al produselor, la termenul de plata, unde vom propune trei termene pentru achitare al facturilor, si la returul produselor. Pentru ca legislatia UE nu permite returnarea produselor alimentare, totul ar trebui sa fie planificat in asa fel incat produsele sa se vanda. In afara de aceste reglementari, vom pune in discutie alte doua reglementari vizavi de plafonarea discountului si vizavi de cota alocata la raft. Pentru ca producatorii mici nationali ne spun ca la costul de fabrica al produsului comerciantii solicita diferite discounturi, ce repezinta anumite taxe de raft sau marketing, discounturi ce pot ajunge chiar si la 30%-50% din pretul produsului, iar pentru producatorii mici este foarte greu. Drept urmare, vom veni cu un plafon al acestor reduceri comerciale. De exemplu, pentru produsele alimentare importante, precum lapte, paine, ulei, paste fainoase etc., discountul sa fie zero, iar pentru produsele cu termen de valabilitate pana la 30 de zile se propune un discount de 5%, iar pentru cele cu termen de valabilitate mai mare se propune un discount de 10%”, a concluzionat Svetlana Turcanu.

Peste 150 de persoane, reprezentanti ai celor mai importante retele de retail modern, reprezentanti ai autoritatilor statului, precum si producatori din segmentul food si non food si furnizori de servicii si solutii pentru retail si FMCG, atat din Romania cat si din Republica Moldova, au participat la cea de-a treia editie a conferintei “Retailul Modern in Republica Molodova”, organizata de Modern Buyer pe data de 9 martie 2017 la Hotel Radisson Blu Leogrand din Chisinau.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here