Studiu: Sase tendinte care influenteaza si transforma piata alimentara

Potrivit raportului „Munca in sectorul alimentatiei: tendinte si perspective de ocupare”, realizat de ManpowerGroup, piata alimentara mondiala se transforma sub influenta a sase tendinte concomitente:
– constientizarea riscurilor alimentare
– cresterea gradului de sofisticare a consumatorilor
– revolutia digitala
– dezechilibrul dintre cerere si oferta
– volatilitatea tot mai mare a produselor agricole de baza
– globalizarea.

1. Sensibilitatea si atentia consumatorilor cu privire la riscurile alimentare este in crestere, pe fondul raspandirii pe scara tot mai larga a informatiilor, inclusiv cele privitoare la diagnosticele medicale si bolile de nutritie. O asemenea informare a dus si la raspandirea asa-numitelor alimente medicale, adica produsele ce vin in intampinarea unor probleme de sanatate obiective ale consumatorului. Un bun exemplu ar fi produsele fara gluten, a caror dezvoltare si diversificare nu indica un numar crescut de persoane suferinde, ci un numar din ce in ce mai mare de persoane care si-au identificat intoleranta la gluten si s-au indreptat spre produse care nu contin aceasta substanta. De asemenea si alte afectiuni, precum diabetul, afectiunile cardiace, obezitatea etc. au atras atentia consumatorilor asupra riscurilor alimentare. Cadrele de reglementare din ce in ce mai riguroase din multe tari ale lumii, care au inclus printre criterii nu doar pesticidele si conservantii, ci si calitatea, originea si trasabilitatea produselor, contribuie si ele la importanta in crestere pe care consumatorii o acorda sigurantei si sanatatii alimentatiei.

2. Mediul digital asigura accesibilitatea informatiei despre nutritie si deschiderea spre culturi culinare diverse, ceea ce influenteaza gradul de sofisticare al consumatorilor, atat din punct de vedere al capacitatii de a evalua produsele, cat si din punct de vedere al asteptarilor de la un produs. Astfel, consumatorii sunt din ce in ce mai interesati nu doar de gustul, valorile nutritionale si igiena produsului, ci integreaza in ansamblul nevoilor calitatea si sustenabilitatea procesului de productie, cerand produse din ce in ce mai sanatoase, sigure si nutritive, obtinute cu respect fata de mediu si animale.

Consumatorul roman, spre exemplu, acorda importanta sporita originii locale (romanesti) a produselor. Conform unui studiu recent, peste jumatate dintre romani sunt dispusi la eforturi suplimentare (spre exemplu o deplasare mai lunga) pentru a achizitiona produse romanesti. Pe de alta parte, o data acoperita nevoia de baza, consumatorul doreste ca aceasta sa fie satisfacuta intr-o maniera din ce in ce mai evoluata. Un exemplu ar fi categoria „iaurt”, care exista anterior in variantele normal, lejer si cu fructe, si astazi a evoluat spre nenumarate variante, de la cel dietetic, la cel probiotic, imbunatatit, de baut, etnic (de ex. grecesc) etc.
Evolutia stilului de viata joaca si ea un rol fundamental in transformarea nevoilor. Daca pe deoparte consumul de mese de pranz rapide este din ce in ce mai prezent in cursa contra contrometru din ziua de munca, reversul este o extindere a timpului petrecut acasa, unde se produce o redescoperire a traditiilor culinare. Nu intamplator, online si la televizor, se remarca o proliferare a spatiilor si emisiunilor dedicate acestui subiect: a sti sa gatesti e la moda. Provocarea pentru branduri, atat cele cosmopolite cat si cele traditionale, este cum sa capitalizezi pe acesta tendinta.

3. Al treilea factor este revolutia digitala. Dincolo de big data, adica culegerea si analiza unor date ample despre consumator, care determina modul optim pentru a ajunge la el si a i se adresa, revolutia digitala modeleaza intregul lant valoric, spre exemplu distributia. Astfel, la Londra exista statii de metrou in care retailerul Tesco a implementat cumparaturile virtuale, dupa un model testat initial in Coreea, concepand un model in care atat rafturile, cat si produsele, sunt desenate, digitale, versiunea lor reala fiind achitionata prin telefonul mobil.
Impactul revolutiei digitale se va resimti si in logistica: dronele, deja iesite din sfera utilizarii strict militare, ar putea face livrari. In productia agricola, fabricile inteligente dau deja dovada unor randamente sporite, iar precision farming, tehnica de optimizare a suprafetelor agricole care ajunge pana la dozarea automata a tuturor ingredientelor si substantelor necesare culturii, sporindu-i randamentul si scazandu-i cheltuielile, s-a raspandit deja pe suprafete extinse in America de Nord si America Latina.

4.La nivelul industriei alimentare globale exista un dezechilibru profund intre cerere si oferta: exista tari cu o crestere accelerata a cererii, fara ca oferta sa creasca pe masura, dupa cum exista tari cu surplusuri, care nu reusesc sa gaseasca piete de desfacere adecvate din punct de vedere comercial. Spre exemplu, in estul Asiei, discrepanta dintre cererea de produse alimentare si productia locala este de 33%, ceea ce explica interesul Chinei pentru achizitia de terenuri in Africa orientala. Aceeasi problema apare si in Africa sub-sahariana, unde po-pulatia creste exploziv, dar capacitatile de productie sunt limitate si relativ primitive, sau in Sud-Estul Asiei, unde diferenta este de 13%, pe fondul unei dezvoltari lente a pietei din India.

5. In ultimii 10 ani, am fost martori la o volatilitate din ce in ce mai mare a pietelor de produse agricole de baza, fenomen ce nu tine doar de mecanici bursiere, ci si de o serie de conditionari structurale ce nu pot fi demontate cu usurinta. Primul factor, deja discutat in prima parte a raportului, este criza apei: cresterea si dezvoltarea populatiei consuma resursele de apa dulce disponibile pe planeta, iar apa dulce este esentiala pentru agricultura. In 2025, 5,5 miliarde de persoane vor fi supuse riscurilor legate de deficitul de apa, cu 2 miliarde mai mult decat in 2013.
Urbanizarea, desertificarea si cresterea populatiei diminueaza terenul arabil. Previziunile arata ca pana in 2030, in ariile urbane vor locui cu 2,4 miliarde de persoane mai mult decat in prezent. 175 de noi orase vor depasi pragul de un milion de locuitori, iar 13 dintre acestea vor fi megalopole, depasind 10 milioane de locuitori. Un alt fenomen va fi achizitionarea de produse agricole de baza in scopuri non-alimentare, spre exemplu bio-combustibili. Pana in 2020 productia de bio-combustibili va creste cu 90 miliarde de litri, mai mult de 2-3% din productia mondiala de petrol, ceea ce inseamna ca o suprafata
cultivabila de 30 milioane de hectare (cu 25% mai mult decat suprafata totala a Romaniei) va trece de la productia alimentara la cea de materie prima pentru bio-combustibili.
Un alt factor sunt schimbarile climatice, si in primul rand incalzirea globala, care a determinat in ultimii 30 de ani o crestere a dezastrelor meteorologice imprevizibile. Toate aceste fenomene vor determina volatilitate si o presiune asupra preturilor produselor agricole de baza, care in urmatorii ani nu vor face decat sa creasca.

6. Companiile nationale din sectorul alimentar se regasesc acum in era globalizarii, dar au de ales intre doua cai: fie sa concureze in pietele de masa (mass market) globale, fie sa dezvolte un brand national alimentar distinct. In primul caz, ele trebuie sa stabileasca daca au capacitatile structurale necesare pentru a face un asemenea pas, mai ales in ceea ce priveste productia pe scara larga, eficienta costurilor si competentele privind internationalizarea. In al doilea caz, trebuie sa existe suficiente elemente distinctive, pornind de la calitatea produsului, la trasabilitatea si localizarea sa (de ex. origine protejata), la dobandirea certificarilor. Trebuie selectionate si pietele vizate; o companie nationala medie nu se poate extinde global, pe multiple piete, daca nu are capacitatea de a investi in marketing si promovare in fiecare dintre acestea, daca nu are structuri de logistica si distributie si productie locala. Producatorii din tari ce nu au o traditie culinara recunoscuta (cum au de exemplu Italia sau Franta) au provocarea suplimentara a extinderii fara suportul oferit de popularitatea brandului culinar si bucatariei nationale.

(Sursa: „Munca in sectorul alimentatiei: tendinte si perspective de ocupare” ManpowerGroup)