Reprezentantii retelelor de retail din Republica Moldova solicita autoritatilor statului realizarea unei analize mai aprofundate a recentelor modificari aduse legislatiei ce reglementeaza comertul interior precum si suspendarea pentru 3-6 luni a punerii in aplicare a sanctiunilor contraventionale pentru neconformarea la prevederile noului cadru legal. Mai exact, acestia se refera la modificarile la Legea privind comertul interior si Codul Contraventional al Republicii Moldova publicate in Monitorul Oficial din 27.12.2016 si valabil incepand cu 01.01.2016.  Operatorii din retail au insistat pe necesitatea analizarii si perfectionarii amendamentelor referitoare la termenele de plata pentru produsele alimentare, retururile de marfuri si interzicerea incasarii de la furnizor a platilor pentru serviciile care nu sint incluse in costul de achizitie al produselor alimentare.

Termene de plata de 30 de zile pentru produsele alimentare. Iata ce invoca retailerii pentru renuntarea la acestea
La consultarile recente dintre autoritatile statului, producatori si retaileri, acestia din urma au sustinut faptul ca exista o serie de confuzii si neclaritati cu privire la definirea termenului de produs alimentar, dar si ca un astfel de termen ar putea genera o serie de disfunctionalittai majore in activitatea lanturilor de magazine.
„Notiunea de produs alimentar este definita in art. 2 din Legea privind produsele alimentare, nr. 78 din 18.03.2004, ca fiind “…orice substanta sau produs, in stare naturala sau prelucrata, destinat consumului uman, inclusiv bauturile, apa potabila si cea minerala imbuteliate, guma de mestecat, aditivii alimentari, alimentele fortificate, nutrimentele si suplimentele alimentare, produsele alimentare provenite din organisme modificate genetic, si orice alte substante, inclusiv apa, integrate intentionat in produsele alimentare pe parcursul fabricarii, prepararii, manipularii sau tratarii acestora””. Practic, intreg spectru de produse sau majoritatea produselor comercializate in magazine consituie si pot fi catalogate ca fiind produse alimentare. Termenul de comercializarea a produselor alimentare variaza de la 3 zile pana la 180 de zile pentru unele produse, cum ar fi bauturile alcoolice scumpe, produse conservate/congelate etc. Respectiv, prin aceste reglementari comercianti vor fi nevoiti fie sa faca comenzi mici de produse, determinind spatiile unde aceastea ar putea fi expuse, fie sa contracteze imprumuturi pentru a se putea conforma noilor reglementari. Comandand mai putine produse, acestea vor deveni mai scumpe, cheltuielile logistice fiind aceleasi ca si la un volum mai mare de produse. La fel, in cazul contractarii imprumuturilor, pretul final de vanzare al produsului ar urma sa acopere si cheltuielile legate de achitarea dobanzilor pentru imprumut. Lipsa asortimentului pe tejghele va influenta si rentabilitatea comerciantului. La randul lor, furnizorii/producatorii vor avea si ei de pierdut prin faptul ca produsele acestora nu vor fi prezente in piata, sau vor fi prezente in volume mici si selectiv. Astfel, consumatorii vor fi limitati in alegerea produselor, fiind nevoiti sa achite mai multi bani pentru acelasi produs comercializat in acest moment. Oricare ar fi optiunea aleasa, aceasta ar crea in mod inevitabil pierderi financiare atat pentru consumatori, comerciati cat si inclusiv furnizorilor/producatorilor”, au sustinut managerii din industria de retail la recentele consultari cu autoritatile statului si producatorii din Republica Moldova.

Marile lanturi de magazine au sesizat si faptul ca aceste norme au fost adoptate in termeni restransi, fara asigurarea unei transparente decizionale la acest capitol. „Normele adoptate, impun planificarea activitatii de afaceri a comerciantului cu 6-12 luni inainte de intrarea in vigoare a unor astfel de prevederi, iar in termeni reali noi am avut 4 zile”, au mai subliniat acestia.

In ceea ce priveste interzicerea incasarii de la furnizor a platilor pentru diverse servicii, s-a sustinut ideea ca „prin aceasta norma se restrictioneaza libertatea de activitate si implicit de crestere economica. „Apelarea la serviciile tertilor companii de publicitate, ar genera costuri mai mari pentru campaniile de publicitate si promovare, acest fapt avand la randul sau un impact major asupra pretului final al produselor. Eliminarea acestor taxe nu va face decat sa impulsioneze crearea agentiilor de publicitate (intermediari) care vor face bani pentru editarea de pilda a jurnalelor periodice cu principalele promotii ale retelelor de comert” au mai precizat retailerii la intalnirea cu reprezentantii institutiilor de resort.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here