Legume-fructe: Comerciantii vor sa creasca ponderea achizitiilor interne

0
234

Gruparea producatorilor romani de legume si fructe proaspete in asociatii, asa cum se intampla in alte tari din Uniunea Europeana, ar putea contribui la cresterea investitiilor in acest sector, si implicit ar facilita accesul micilor producatori pe rafturile marilor retaileri. Acestia din urma isi propun sa creasca perioada in care legumele si fructele romanesti sa fie prezente la raft, obiectiv nu tocmai simplu de atins.

Chiar daca la prima vedere par probleme nu foarte greu de surmontat cu sprijin politic, asa cum cred jucatorii din piata, totusi situatia celor care se ocupa cu productia de legume si fructe este mult mai delicata. Florent Mathe, responsabil comercial Alli-ance Agro Romania, este de parere ca peste tot in Europa sunt importante grupurile mai mari de producatori. Prin comparatie, in Romania sunt cateva zeci de asociatii, fiecare cu un numar redus de membri. Producatorii romani nu au bani sa investeasca in productie si nici in imbunatatirea conditiilor de depozitare. „Daca ar exista o asociatie puternica, efectul ar fi accesarea fara probleme a creditelor de la banca. Pentru ca, avand un business plan mai solid, esti tratat diferit. Una este sa ai o cifra de afaceri de 400.000 euro si alta este sa realizezi anual 40.000 euro”, subliniaza Mathe. Francez de origine, acesta a dat ca exemplu tara natala, explicand ca acum se cere sa se realizeze in Romania, pe sectorul agricol, ceea ce in Franta s-a realizat in 50 de ani. „Este greu de spus cand lucrurile se vor schimba pen-tru producatorii autohtoni. Acum au mari dificultați in accesarea unor credite de la banci pentru ca dobanzile sunt foarte mari”, a comple-tat el. Nu e de mirare ca, in prezent, achizitorii din retailul modern sunt nevoiti sa cum-pere frunctele si legumele din import, cu preponderenta din tari precum Turcia, Olanda, Italia, Ungaria, Polonia si Austria. In ceea ce priveste pietele traditionale, directo-rul general al Organizatiei Naționale Interprofesionale Legume-Fructe (ONILF), Aurel Tanase, a descoperit situatii cand legumele si fructele din import erau comercializate ca provenind din Romania. Acesta sustine ca exista totusi solutii legale pentru a elimina inselatoria. „Avem legi care pot rezolva situatia, dar nu le aplicam. Trasabilitatea (n.r. – identificarea originii), etichetarea, expunerea sunt norme obligatorii de urmarit si respectat”, apreciaza liderul ONILF. Fiscul sustine ca eva-ziunea la legume si fructe a ajuns la aproape 1,5 miliarde de euro.

Retailerii fac eforturi pen-tru a identifica producatori competitivi
Cu toate acestea, mai multi retaileri (Metro Cash&Carry, Cora, Mega Image, dar si altii) au reusit sa aduca in propriile rafturi fructe si legume proas-pete din productia autohtona. Se fac eforturi pentru a creste ponderea achizitiilor interne, dar si perioada in care legu-mele si fructele romanesti sa fie prezente la raft. Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara, crede ca potentialul de productie nu este atins la capacitate maxima. Potrivit acestuia, in Romania, singura perioada in care consumul de pro-duse romanesti creste este in lunile de vara. Cu toate acestea, ponderea lor in total vanzari nu depaseste 20-30%. Dragos Frumosu crede ca un alt aspect care diferentiaza Romania de tarile vest-europene se refera, asa cum puncta si Mathe, la spatiile de depozitare speciale in care sunt pastrate o perioada mai indelungata fructele si legumele. „Depozitarea corespunzatoare are un rol important atunci cand se negociaza un parteneriat cu un lant de supermarketuri. Nu avem depozite frigorifice, ceea ce inseamna ca acum aco-perim numai 10% din necesar. Ar fi trebuit ca bancile sa incurajeze si mai mult proiectele fermierilor, mai ales ca se garanteaza chiar cu investitia, in acest caz”, explica Dragos Frumosu. La randul sau, Mi-hail Dumitru, ministrul Agri-culturii, sustine ca ministerul pe care il conduce isi propune crearea de depozite pentru ca fermierii romani sa poata avea acces, cu produsele lor, in lanturile moderne de retail. Un exemplu oferit de oficialul guvernamental il reprezinta Centrul de Colectare de la Brezoaiele, judetul Dambovita, pe care Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale intentioneaza sa-l preia si sa-l acorde asociatiilor de producatori din cadrul Agrostar. „Vrem sa cream o infrastructura prin care sa-i ajutam pe fermieri sa isi concentreze si sa isi standardizeze oferta”, a precizat Mihail Dumitru.

Intentii bune, dar pasi mici
Mircea Croitoru, administratorul firmei Matca si vicepresedintele Asociatiei de Legume si Fructe, spune ca are deja un proiect care vizeaza un depozit special pentru fructe, proiect pe care doreste insa sa-l finanteze cu fonduri europene. Numai ca pentru a accesa aceste fon-duri, ar trebui sa poata aco-peri 25% din suma necesara, iar un credit bancar nu este deloc avantajos, in opinia acestuia. „Valoarea investitiei pentru un astfel de depozit se ridica la un milion de euro, iar Uniunea Europeana imi acopera 75%. Ori, cine isi permite acum sa ia credit cu dobanzi uriase?”, spune Croitoru.

Acesta si-ar dori ca sistemul bancar sa se apropie de cel din Spania, unde, agriculto-rii au acces la credite cu o dobanda de 5%. Firma Matca realizeaza productii de rosii, ardei gras, varza, conopida si brocoli si exporta in Germa-nia, Polonia sau Moldova. „Cir-ca 25% din productie merge la export, 50% in supermarketuri (Kaufland, Carrefour s.a.), iar restul de 25% pe piata libera. Avem solicitari si de la alte lanturi de retail din Romania”, explica Mircea Criotoru, care recunoaste ca producatorii ex-terni reprezinta o concurenta serioasa datorita calitatii pro-duselor. Acest amanunt este sesizat si de Emil Farago, care adminstreaza livezi de meri, ciresi si pruni prin interme-diul Pomicola Batos din zona Reghin, fiind, in acelasi timp, si presedintele Asociatiei Producatorilor de Mere din Transilvania. Acesta admite ca relatia cu supermarket-urile nu este una usoara. „Intrarea in supermarketuri este conditionata de calitate si de aspect. Vindem acum mere in Cora Cluj, insa a fost o situatie in care merele noastre erau asezate pe un raft in spate, iar cele de import, cu aspect impecabil, erau scoase in fata”, spune Farago. Singura speranta pe care fermierul o are acum este plantatia de meri tineri, ce reprezinta 140 ha dintr-un total de 350 de ha, cat detine in total. Grupul pe care il reprezinta are o capacitate de productie de 6.500-7.000 de tone, dar si un depozit modern, realizat cu fonduri Sapard, in valoare de 2 milioane de euro. Anul trecut Pomicola Batos a avut contracte cu Carrefour, iar anul acesta cu Auchan, Cora si Real. In plus, reprezentan-tul companiei spune ca au existat mai multe cereri din strainatate, insa se va limita la piata romaneasca datorita investitiilor pe care trebuie sa le realizeze pentru a face fata solicitarilor si exigentelor cumparatorilor de pe plan extern.

„Inca din 2008 avem aprobate cheltuieli investitionale prin fonduri europene, pentru capacitati de depozitare, ambalare, stocare productie si masini de transport”, detaliaza el. La randul sau, Vasile Baianu, administra-torul societatii Cerasus si reprezentantul Asociatiei Producatorilor de Fructe din Moldova (asociatie ce reuneste opt mici producatori) spune ca a conturat deja un proiect care inseamna livezi de fructe – meri, ciresi, pruni – pe 35 de hectare. Investitia necesara este de un milion de euro. „Avem, in prezent, o livada de meri, cu o suprafata de 25 de ha. Anul viitor am pe rod prima productie de mere, cu care as dori sa ma implic in programul Fructe in scoli”, spune Baianu. Asociatia pe care o reprezinta mai detine si o livada cu ciresi, din care cea mai mare parte merge la export (Italia, Rusia si Kazahstan).

Dole, interesata sa cumpere si de pe piata romaneasca

Reprezentatii Dole Romania au anuntat ca sunt interesati pe viitor sa achizitioneze fructe si legume de la producatorii romani, care vor fi vandute atat pe piata interna cat si pe cea externa. „Romania este un mare producator de fructe, cu potential ridicat in domeniu. Vrem sa demaram o colabo-rare cu producatorii locali, de la care sa achizitionam fructe si legume. Este un proiect cu potential, care se se arata foarte interesant”, a declarat directorul gen-eral al Dole Romania, Victor Esquivel. Potrivit acestuia, compania va depune eforturi pentru a furniza retailerilor si angrosistilor, dar si consuma-torilor, servicii si produse de cea mai inalta calitate pe termen indelungat. Si direc-torul comercial al companiei, Bogdan Grama, a declarat ca ia in calcul posibilitatea colaborarii cu producatori din toata tara, peste circa doi ani. „Vrem sa achizitionam de la producatorii romani mere, pere, struguri si altele, precum si legume, dar avem nevoie sa se angajeze sa realizeze o livrare constanta”, a spus Grama.

Perspective si concluzii
Dragos Frumosu considera ca Ministerul Agriculturii nu-si trimite personalul pe teren, prin sate, pentru a in-forma agricultorii cu privire la modalitatile prin care acestia din urma pot accesa fonduri europene. Nici la capitolul subventii nu se poate spune ca Romania sta foarte bine. Anul trecut a fost ultimul in care Guvernul a acordat ajutoare de stat sub forma de subventii, in valoare de aproape 24 milioane de euro, pentru productia obținuta tot in 2009. Aceste subventii au fost acordate in functie de cantitatea de legume si fructe obtinuta. Incepand cu 2010, acest tip de ajutoare de stat vor fi inlocuite cu alte forme de sprijin pentru fermieri, cum ar fi decontarea unui procent din investitiile realizate sau plati de agro-mediu subventii la hectar pentru culturile agricole.

In concluzie, pentru ca producatorii romani sa poata concura cu cei din Europa de Vest sunt necesare, in primul rand, investitii in tehnologii moderne, care nu se pot realiza decat cu ajutorul unor sume importante de bani. Și cum fondurile europene asteapta sa fie accesate, singura miscare in favoarea producatorilor romani ar trebui sa o faca bancile, prin aplicarea unor dobanzi mici, care sa incurajeze sectorul agricol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here