Legea 321/2009, lovitura de gratie pentru comertul traditional?

0
421

Cu o pondere inca importanta in vanzarile de bunuri de larg consum (40-50%), comertul traditional ar putea primi o noua lovitura, in 2016, venita, de aceasta data, chiar de la cei care si-au facut un adevarat discurs politic din protejarea micilor comercianti.
Motivul? Mare parte din modificarile aduse legii 321/2009 nu se adreseaza exclusiv marilor lanturi de retail modern de pe piata romaneasca, confuzia fiind inca prezenta in randul multor oameni si, probabil, chiar in randul initiatorilor legii. Micii comercianti si chiar operatorii horeca vor intra sub incidenta acestor prevederi, iar impactul aplicarii legii 321/2009 in forma actuala ar putea fi devastator pentru acestia.

Despre confuziile generate de forma actuala a legii, dar si despre neclaritatile si contradictiile generate de aceasta, am stat de vorba si cu Calin Costinas, caruia i-am solicitat un punct de vedere cu privire la subiectul de mai sus, nu atat din perspectiva reprezentantului celui mai extins lant de retail din Romania, cat si din postura unui profesionist cu o experienta de peste 20 de ani in distributia de produse FMCG si ulterior in retail.
Intr-un dialog cu reprezentantii Modern Buyer, acesta sesizeaza ca la momentul actual exista, din pacate, cateva perceptii total gresite, dar si o imensa confuzie cu privire la beneficiarii acestei legi. “Sesizez cateva perceptii gresite: ca aceasta lege are legatura in special cu produsele proaspete, ca termenul de aplicare este de sase luni si ca legea este benefica in lupta impotriva marilor retele de retail. Publicul larg si chiar oameni din industria noastra au ramas cumva cu aceste informatii eronate. M-am consultat cu nenumarati avocati si specialisti, si toti, dar absolut toti, mi-au confirmat ca aceasta lege are legatura cu toate produsele alimentare, nu doar cu cele proaspete, deoarece legea actuala nu a abrogat un articol din legea veche in care era definit produsul alimentar, ci doar a adaugat o definire mai clara pentru produsul proaspat. Vechea legislatie precizeaza ca produsul alimentar este orice produs ingerabil, conform unor norme reglementate de Comisia Europeana. Astfel, in categoria produselor alimentare intra si cafeaua, si bauturile alcoolice, si conservele s.a. De asemenea, as vrea sa precizez ca legea ii afecteaza pe toti comerciantii, avand impact chiar si asupra barurilor sau a altor tipuri de locatii horeca. Asa cum a fost gandita si promulgata, actuala lege nu va face decat sa accelereze fenomenul de inchidere a micilor magazine de pe piata romaneasca. In ceea ce priveste termenele de aplicare, exista si aici o serie de confuzii si inadvertente. Avem de-a face cu trei termene diferite, in functie de problematica, si nu de un termen unic de sase luni, asa cum se tot vehiculeaza. Pentru cota de 51% marfa provenita din lantul scurt, noua lege prevede un termen de gratie de sase luni, urmand sa apara si o Hotarare de Guvern in care se va detalia termenul de lant scurt. Mai exista un termen de 3 luni pentru etichetarea produselor din carne si, in fine, un termen de trei zile pentru dispozitiile care privesc activitatea retailerilor. Asta inseamna ca toti comerciantii trebuie sa schimbe sute sau chiar mii de contracte in cateva zile, ceea ce este practic imposibil. In caz contrar, toti suntem pasibili de amenzi, valoarea acestora nefiind deloc neglijabila. Aceste termene ar trebi sa fie rezonabile, de ordinul lunilor, si nu al zilelor”, a mai subliniat Costinas.
Revenind la categoriile de comercianti impactati de prevederile legislative actuale, Calin Costinas arata ca eliminarea tuturor tipurilor de taxe si servicii este o prevedere care se aplica si comerciantilor traditionali, nu doar marilor lanturi de retail, acest lucru avand un impact devastator in special asupra primilor. “Taxele percepute furnizorilor pentru diverse servicii prestate de comercianti reprezinta o practica in toata piata, nu doar in relatia dintre furnizori si marile lanturi de retail. Diferenta poate sa fie de suma si nu de practica. In retailul traditional, furnizorii investesc pentru diverse servicii similare: vitrine frigorice, spatii dedicate in magazine, plasari speciale s.a. De asemenea, daca in baruri regasiti berile unui singur furnizor sau bauturile racoritoare de la un mare distribuitor, asta inseamna ca in spatele acelei colaborari exista o serie de bugete de marketing alocate de acel furnizor si negociate cu operatorii respectivi. Trist este ca legea nu prevede penalitati diferite in functie de valoarea taxei sau a serviciului, ci este penalizata simpla existenta a acestora. Un retailer international va trece mult mai usor peste o amenda de 100.000 lei decat un comerciant traditional. Cred ca, in forma actuala, legea lasa loc unor potentiale abuzuri din partea inspectorilor fiscali, abuzuri de care micii antreprenori din comertul traditional nu se vor putea proteja”, a mai declarat interlocutorul nostru.
Eliminarea taxelor ii va determina pe marii comercianti sa isi negocieze preturile de data aceasta direct, accesand discounturile oferite de furnizori in functie de volumele de marfuri achizitionate. “Si la acest capitol, comerciantii traditionali vor fi puternic afectati, pentru ca ei nu vor avea cum sa acceseze acelasi pret net de cumparare ca si un comerciant mare. Este clar ca marii retaileri vor avea asteptari la un pret mai mic decat poate primi un magazin de mici dimensiuni care cumpara cativa paleti de marfa. Asta se intampla peste tot in lume si nimeni nu poate sa interzica o negociere intre doi parteneri de afaceri. Pe langa toate aceste probleme, cred ca micii comercianti vor avea si probleme de lichiditate. De ce? Comerciantii mici sunt mai greu de creditat de banci pentru ca rezultatele lor financiare nu sunt atat de bune. Din calculele mele, ei vor trebui sa se finanteze suplimentar de la o banca circa 30% din cifra de afaceri lunara. Daca micii comercianti vor trece de la termenele de plata de 23 – 25 de zile la 7 zile, efectul va fi o uriasa presiune de lichiditati pe care vor fi nevoiti sa o finanteze de undeva. Aici au doua solutii: ori sa se finanteze de la o banca, ori vor trebui sa se indrepte catre categoriile care nu sunt reglementate acum, respectiv non food (in special produsele cosmetice). Asta inseamna ca daca ei vor pierde, din calculele mele, intre 9 si 10 zile din termenul de plata ponderat, vor trebui sa compenseze cu 40 de zile in categoriile care nu sunt restrictionate, dar care nu au o cota de piata la fel de mare ca produsele fresh food in business-ul unui comerciant. Estimam ca va fi un haos pe piata, dar si un macel al preturilor. La randul nostru, pentru a putea respecta termenul de 7 zile, cum avem de prelucrat un sfert de million de facturi pe luna, vom fi obligati sa le cerem furnizorilor sa se inarmeze cu programe EDI caci, daca vom avea de ales intre a continua colaborarea cu un bun furnizor, partener de multi ani, dar care nu se poate interfata cu noi, sau sa ni se inchida magazinele, evident ca vom prefera sa ne protejam magazinele. Din pacate sute de furnizori vor fi in incapacitate de a se interfata pentru a respecta termenele de plata, ceea ce loveste strict in producatori, adica in cei pe care legea si-a propus sa ii sustina”, a mai spus Calin Costinas.
In fine, in opinia acestuia, noua lege prevede foarte multe lucruri care sunt in contradictie cu alte legi aflate in vigoare. “De exemplu, definirea pretului de achizitie este diferita de definirea aceluiasi termen in reglementarile contabile din 2004. Si atunci, noi, ca beneficiari ai acestei legi, ne punem intrebarea: pe care lege dintre acestea o vom incalca?! Pentru ca nu poti sa aplici doua forme diferite de a inregistra aceeasi cheltuiala. Acest fapt denota ca aceasta lege a fost facuta repede, pe genunchi, ca sa dea bine la electorat. Avem o serie de definitii neclare si la ceea ce inseamna pretul de vanzare. Conform legii actuale, la produsele alimentare ar trebui ca TVA sa fie 0, pentru ca legea spune ca pretul este format din pret de achizitie + adaos comercial, fara TVA. Nu s-a luat definitia standard pret de achizitie + ados comercial + TVA. Deci, sunt foarte multe scapari sau sunt foarte multe puncte care reprezinta o anumita forma de abuz. Un exemplu de abuz este precizarea conform careia Consiliile locale vor hotari cum vom promova noi produsele romanesti. Anuntam parlamentarii ca magazinele nu mai sunt proprietate de stat si ca nimeni nu poate sa intervina in felul in care o companie privata isi foloseste banii. In concluzie, consider ca legea este abuziva si total neconstitutionala. Speram ca si Presedintele isi va consulta avocatii inainte de a ratifica aceasta lege. Din pacate, credem ca este folosita ca o forma de a capitaliza electoratul. Pentru retailul modern, aceasta lege este un calvar, pentru ca vom fi la mana oricarui inspector fiscal care va trebui sa interpreteze o lege eronata, contradictorie si impotriva principiilor de baza ale economiei”, a precizat in incheiere Calin Costinas.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here