„Interex are nevoie de o imbunatatire a conceptului”

0
230

Din 2009, anul in care Interex a demarat programul de masuri pentru stoparea pierderilor si a redus ritmul de expansiune, compania testeaza noi solutii pentru consolidarea retelei pe piata. Bogdan Magheru, cel care a preluat de aproape un an conducerea departamentului de achizitii, spune ca Interex are nevoie de o imbunatatire a conceptului si a ofertei de produse, in asa fel incat magazinele sa raspunda noilor tendinte de consum.

Ce rezultate a inregistrat compania dumneavoastra in anul 2010?
Anul trecut, Interex a realizat o cifra de afaceri de 65 de milioane de euro. Inchiderea a doua magazine, unul in 2009 si altul in 2010, precum si scaderea puterii de cumparare a consumatorilor, ne-au adus o usoara scadere a cifrei de afaceri comparativ cu anul anterior. Cred ca acest rezultat este rezonabil pentru o retea de 12 locatii.

Cum ati putea descrie situatia actuala a retelei si ce provocari aveti, in calitate de manager de achizitii?
Compania se afla intr-un proces de consolidare a pozitiei pe piata romaneasca, de aceea, cel mai important obiectiv este cresterea competitivitatii. Avand in vedere ca astazi, 90% din afacerea noastra este realizata de produsele alimentare, iar situatia economica a cunoscut un declin accentuat, este foarte important sa fim in pas cu piata, cu provocarile actuale, cu competitorii principali. Magazinele pot beneficia de o imbunatatire a conceptului, dar si a ofertei, iar aceasta va fi preocuparea majora a departamentelor achizitii si marketing. Tot la capitolul provocari pentru 2011, tin sa punctez si faptul ca am demarat un proiect de remodelare a magazinelor al carui obiectiv este, printre altele, cresterea suprafetei de vanzare alocata produselor proaspete. Raioanele dedicate reprezinta zone de destinatie pentru consumatori, aducand un procent semnificativ din vanzari. Preocuparea noastra este sa oferim o sortimentatie cat mai variata, ambalaje accesibile, inovative.

Cu cat va creste spatiul destinat produselor proaspete?
Cu 20%, in detrimentul segmentului non-food. Nu in ultimul rand, am crescut foarte mult suprafata vitrinelor cu vanzare asistata, unde si oferta este astazi mult mai mare. In premiera pentru noi, in magazinul din Ploiesti, exista mai nou si un raion de peste proaspat, realizat in parteneriat cu un furnizor cunoscut caruia i-am inchiriat o mica suprafata de vanzare. Asadar, gestiunea este a furnizorului, iar noi primim un procent din vanzarile realizate. A fost o propunere a mea care ar putea fi aplicata si in alte locatii daca se va dovedi eficienta.

Ce alte schimbari veti mai face, la nivel de sortimentatie?
O alta provocare, pentru 2011, este o analiza pe care dorim sa o realizam pe toate familiile de produse, in vederea optimizarii sortimentatiei. Sunt vizate raioanele de conserve si de carne, de pilda. Practic, daca ne uitam la oferta de carne alba, in Interex exista doar pui. Nu exista curcan, gasca, rata si, avand in vedere ca sunt cerute de clienti, le vom introduce si noi in sortiment. Pe carnea rosie, vom imbunatati oferta cu vita din import, iar aici ma refer la zonele consacrate, cum ar fi America de Sud, Australia, Noua Zeelanda.

Care sunt etapele implementarii proiectului de remodelare a magazinelor?
Am inceput proiectul cu magazinul din Ploiesti, cel mai vechi din retea, si vom continua, in aprilie, cu alte trei locatii: Targoviste, Ramnicu Valcea si Targu-Jiu. Pana la finalul anului, vrem sa remodelam toate cele 12 magazine Interex.

Ce buget alocati pentru un singur magazin?
Depinde cat de veche este locatia, cu cat extindem vitrinele cu vanzare asistata si cum dimensionam instalatiile de frig, acestea avand o pondere considerabila din bugetul alocat remodelarii unui magazin. Estimez ca, in functie de criteriile de mai sus, cheltuim intre 30 si 50 de mii de euro pentru o locatie.

Cum arata un top cinci al celor mai performante magazine Interex?
De departe, datorita amplasarii, pe primul loc in acest top se afla magazinul din Ploiesti. Este adevarat ca procesul de remodelare i-a incurcat putin pe clienti, fapt ce ne-a adus o usoara scadere a vanzarilor, dar credem ca este vorba despre o situatie punctuala care se va remedia. Locatia ramane foarte performanta. Intr-un top cinci, se mai regasesc magazinele din Moldova, si aici ma refer la Vaslui si Barlad, precum si cele din sudul tarii, respectiv Giurgiu si Alexandria.

Ati sesizat schimbari importante in obiceiurile de cumparare ale clientilor dumneavoastra?
In mod normal, intr-o economie sanatoasa, produsele proaspete ar fi trebuit sa inregistreze o dinamica foarte buna. Exista un astfel de trend, insa am sentimentul ca ne-am intors cu 10 ani in urma. Au explodat vanzarile de zahar, ulei, faina, malai, conserve, pentru ca oamenii se gandesc la scumpiri si la posibilitatea de a face mici stocuri pentru alimentele de baza. In ultimele patru luni, am inregistrat o crestere de 10% a vanzarilor pe aceasta categorie.

Care este valoarea medie a bonului de casa?
In jur de 10-12 euro. In linii generale, numarul clientilor a ramas acelasi, dar exista o scadere cu aproximativ 10-15% a cosului de cumparaturi, deci automat, clientul cumpara mai putin sau cumpara de o valoare mai mica.

Credeti in potentialul marcilor private? Ce obiective aveti in aceasta directie?
Da, cred ca marcile proprii au si vor continua sa aiba succes in randul consumatorilor. Observ in ultima perioada o intensificare a eforturilor retailerilor de a extinde sortimentatia de marci proprii din segmentul economic, iar Interex va urma aceeasi directie. Pana acum, Top Budget, brandul nostru din segmentul economic, a fost acoperit in proportie de 99% din import, insa de anul trecut am inceput sa dezvoltam marca in colaborare cu producatori romani. Am inceput cu produse simple, de baza: zahar, orez, malai, faina, hartie igienica, prosoape de bucatarie s.a. Tot la finalul anului trecut, am facut pasi foarte mici in zona de mezeluri (fierte si afumate), iar din 2011, dorim sa realizam proiecte similare pe fiecare categorie importanta.

Estimativ, cate produse detine portofoliul de marci proprii si ce pondere au ele in vanzarile companiei?
Avem la raft peste 1.000 de articole diferite. In 2010, ele ne-au adus vanzari de 4 milioane de euro, ceea ce inseamna circa 8% din cifra de afaceri. Cred ca un share corect al marcilor private este situat intre 12-15% din cifra de afaceri.

In privinta expansiunii, ce planuri aveti pentru 2011?
Ne propunem sa deschidem trei magazine, toate in a doua parte a anului. Vizam orasele mari, dar nu va pot spune in acest moment unde vom deschide exact, pentru ca deschiderile se afla in stadiu de proiect.

Asadar, nu ne asteptam la o retragere a retelei de pe piata romaneasca…
Nu, nu exista aceasta intentie. Nu suntem o companie mare, nu am avut un ritm de dezvoltare agresiv, dar vrem sa ne consolidam pozitia pe piata romaneasca. Avem in spate un grup puternic, care a realizat in 2010 o cifra de afaceri de 40 milioane de euro.

Avand in vedere tocmai forta despre care vorbiti, de ce credeti ca grupul din care faceti parte nu a tinut pasul cu ceilalti retaileri internationali? Ce nu a functionat?
Nu stiu si nu as vrea sa calific in nici un fel munca echipei anterioare. Din punctul meu de vedere, ne-am extins haotic. Cred ca a fost o greseala sa deschidem un magazin la Ploiesti si altul la Satu Mare, cu atat mai mult cu cat nu avem o platforma logistica. Eficient ar fi fost sa ne extindem progresiv, in jurul primelor locatii. In acest an, avem in plan dezvoltarea unui depozit logistic care sa deserveasca si celelalte tari din Balcani in care suntem prezenti.

Acesta va fi amplasat in Romania?
Noi asa ne-am dori, motiv pentru care am si propus potentiale locatii pentru acest proiect. Romania face parte din Comunitatea Europeana, lucru important din perspectiva circulatiei marfurilor. Cu ajutorul colegilor de la logistica din Franta am inceput sa discutam despre proiect, sa realizam o serie de studii, sa analizam costurile, urmand sa ne decidem in perioada imediat urmatoare. Ca ordin de marime, platforma logistica va avea sub 10.000 de mp si va deservi, cum spuneam, magazinele din Serbia, Bosnia si Kosovo.

Pentru 2011, v-ati bugetat o crestere a cifrei de afaceri?
Da. Si daca nu vom reusi sa deschidem nici un magazin in 2011, ne-am propus o crestere a cifrei de afaceri cuprinsa intre 5-8%. Cred ca au trecut vremurile in care puteai spera sa isi cresti vanzarile cu doua procente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here