In sase ani de la intrarea Aquila pe piata de vending, prin achizitia companiei valcene Nordexim, aceasta din urma ajunge liderul clasamentului celor mai mari operatori specializati. Cu o cifra de afaceri de 10 milioane de euro in 2015 si peste 5.000 de aparate de vending in piata (incluzand automate de cafea, de snackuri, bauturi si alte produse de impuls), Nordexim Coffee Services si-a propus pentru anul in curs o crestere de circa 10% a afacerilor. Intr-un interviu acordat Modern Buyer, Stefan Andras, noul director general al Nordexim Coffee Services, ce activeaza de peste 20 de ani in grupul Aquila, vorbeste despre potentialul pietei de vending, punctand si cateva proiecte strategice pe termen scurt si mediu.

Ce istorie are compania Nordexim?
Nordexim a fost infiintata de un atreprenor din judetul Valcea, fiind achizitionata de grupul Aquila in anul 2010. La momentul respectiv, era deja unul dintre cei mai mari operatori de pe piata de vending din Romania, Aquila reusind sa consolideze aceasta pozitie in cei sase ani de la preluarea companiei. Principalele segmente de activitate sunt cel al bauturilor calde, cu un portofoliu variat, cel al băuturilor reci si snakky. Am evoluat treptat, iar astazi colaboram cu mii de parteneri la nivel national, plasand in piata peste 5000 de aparate de vending. Avem un portofoliu complex de clienti “working places”, “traffic locations”, respectiv “public institutions”, cu care am dezvoltat parteneriate durabile. Produsul fanion in portofoliu este cafeaua Lavazza, considerata a fi cea mai buna cafea disponibila pe segmentul vending.

Cati angajati are astazi Nordexim Coffee Services?
Echipa noastra este formata din circa 300 de oameni, din care 130 se ocupa de operarea aparatelor.

Din totalul de 5.000 de aparate, care sunt centrele urbane in care aveti cea mai buna acoperire?
Datorita evolutiei istorice a companiei, sudul tarii este foarte bine dezvoltat, iar aici ma refer la Valcea, Arges, Prahova, Bucuresti, Galati s.a.

Ce pondere are Capitala in businessul companiei pe care o conduceti?
Circa 20%, si este normal sa fie asa datorita numarului mare de cladiri de birouri si diversitatea tipurilor de client.

Cum ati incheiat 2015 din punct de vedere al cifrei de afaceri si ce obiectiv aveti pentru 2016?
Am ajuns la o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro, in 2015, iar anul acesta ne propunem sa atingem circa 11 milioane de euro. In cei sase ani, am avut cresteri anuale de cuprinse intre 10% – 20%.

Care este ponderea aparatelor de cafea versus cele de snackuri din cele 5.000 de unitati?
Pe partea de snacking, ponderea este inca foarte mica, respectiv 270 de aparate din circa 5.000, iar aici exista intr-adevar o oportunitate interesanta, atat pentru noi cat si pentru marii producatori FMCG din diverse categorii de produse, si in special din zona bauturilor racoritoare, acestia din urma putand veni inclusiv cu o componenta de finantare pentru achizitia de aparate. Am deschis o discutie de acest gen cu un partener strategic de bauturi, vom vedea ce se concretizeaza si care sunt directiile. Cred, asadar, ca pe termen mediu si lung categoria de snacking va avea un ritm de crestere superior cafelei.

Analizati oportunitatea de a creste numarul de aparate pe segmentul snacking?
Da, categoric. Anul acesta, noi vom investi aproape un milion de euro doar in aparate noi, iar o parte dintre ele vor fi dedicate categoriei de snacking.

Cu cat va creste numarul de aparate pe care le detineti, ca urmare a acestei investitii?
Investitia se va concretiza in achizitia a circa 500 de pos-uri noi, dar asta nu inseamna ca, automat, numarul lor va creste cu 10%, pentru ca este necesara si o permanenta improspatare a parcului. Exista aparate care se devalorizeaza si fizic, si moral. In functie de utilizare si de tehnologie, durata de viata a unui aparat este de 5-7 ani, poate chiar mai putin daca este folosit intens. Exista aparate de cafea care pot duce de la 5.000 pana la 7.000 de portii pe luna. Astazi, in segmentul de cafea, sunt foarte putini operatori de vending care isi cumpara aparate noi, la acest nivel de investitii.

Din informatiile dumneavoastra, cafeaua detine cea mai mare pondere din valoarea totala a pietei de vending? La cat se ridica acest procent, estimativ?
Da, este categoria cea mai competitiva, dar si cea mai matura, mai aglomerata. Imi este foarte greu sa va ofer niste informatii precise, insa, din estimarile mele, in Romania, avem o piata a cafelei de circa 350 de milioane de euro, vending-ul reprezentand un procent de sub 10%. Tot din estimarile mele, cred ca astazi, cafeaua are o pondere foarte mare din total piata de vending.

Ultimele cifre pe care le-am auzit vehiculandu-se vorbesc de o piata estimata la circa 50.000 milioane de euro…
Daca luam in calcul toate categoriile de produse comercializate in sistem vending, poate fi o cifra reala, dar nu am suficiente informatii in acest sens.

Care sunt cele mai mari piete de vending, la nivel global?
Japonia este, fara discutie, in topul clasamentului. Pentru Lavazza, de pilda, cele mai mari piete sunt Italia, Franta, Germania si…restul lumii. Diferenta dintre cele trei tari si restul pietelor, pentru Lavazza, este foarte mare. Apoi, sa nu uitam ca poti sa faci vending pe aproape orice categorie de produse. Am vazut astfel de aparate pe segmentul de DIY, exista camasi si alte articole de imbracaminte vandute in acest mod s.a. Deocamdata, in Romania, “batalia” se duce pe zona de food, iar cand aceasta parte va ajunge la maturitate se va intra si pe alte categorii. Mai avem insa ceva timp pana acolo.

In opinia dumneavoastra, care sunt astazi driverii de crestere pentru piata de vending?
O sursa constanta de crestere a pietei de vending este dezvoltarea de noi cladiri de birouri, clinici private, platforme logistice s.a. Aparitia lor in marile centre urbane poate sa aduca si la o dezvoltare exponentiala a pietei de vending. Sunt foarte multe categorii de companii in care angajatii muncesc pe durata noptii (fabrici, centre logistice s.a.), iar vending-ul este o facilitate importanta pentru cei care doresc o cafea, o gustare, o bautura racoritoare s.a. Suntem uneori solicitati de acesti angajatori sa amplasam astfel de aparate, si aici exista inca un potential de crestere. In general, zonele cu trafic crescut – spitale, gari, aeroporturi, institutii publice s.a. – sunt ideale pentru amplasarea de aparate vending. O alta sursa de dezvoltare a pietei pe care activam si noi poate sa vina din cresterea investitiilor, orientate atat catre achizitia de noi aparate cat si catre modernizarea celor deja existente in piata. Cu cat consumatorii vor regasi in piata aparate mai moderne, care sa le ofere mai multe facilitati si un sortiment mai bogat, cu atat increderea lor va creste si, odata cu ea, si cheltuielile realizate in acest mod. Nu in utimul rand, revin la cresterea pe care o vad pe categoria de food. In anii urmatori, cred ca vanzarile de bauturi si alte tipuri de snackuri vor avea o pondere superioara cafelei. In fine, o alta oportunitate de crestere a pietei va veni odata ce operatorii, adica retailerii, vor incepe sa isi puna la punct strategii mai clare si mai ample de comunicare, promovare a produselor s.a. Nu este suficient sa listezi un produs. Mai departe, trebuie sa ne asezam la masa discutiilor cu furnizorii si sa gandim impreuna un plan promo, o strategie de impulsionare a vanzarilor s.a. Pe canalul de vending, promotiile sunt putine, iar modalitatile de comunicare a mesajelor sunt foarte limitate, dar asta nu inseamna ca nu se poate inova in zona aceasta.

Ce-si doreste consumatorul sa gaseasca intr-un aparat de vending: cele mai cunoscute branduri, cel mai bun pret, o diferentiere?
Tot timpul, clientul vrea o schimbare. Sigur, poti sa mergi cu liderul de piata pe 2-3 categorii relevante, insa nu este suficient sa ramai aici. Clientul se plictiseste, motiv pentru care trebuie sa vii tot timpul cu o schimbare. Avem si furnizori mai mici, inclusiv de bauturi, deci suntem deschisi catre diverse tipuri de claborari, dar si ei trebuie sa vina cu altceva, trebuie sa incerce sa inteleaga corect acest canal de vanzare. Inovatiile insa au si ele importanta lor si nu trebuie neglijate.

Ce oportunitati vedeti in zona aparatelor vending cu temperatura controlata?
O parte din investitia de un milion de euro pe care o realizam anul acesta este directionata catre astfel de aparate unde poti sa ai o oferta interesanta de sandwich-uri, de fresh-uri de fructe s.a. Am vazut deja exemple de acest gen in zona litoralului. Deci clar, este o zona de interes pentru noi. Cine stie, poate pe viitor se va dezvolta si partea de temperatura calda, altceva decat ceai/cafea.

Pe partea de snacking, ce ritm de crestere estimati pentru 2017, in cazul companiei pe care o reprezentati?
Eu vad aici o crestere double digits.

Furnizorii care ar dori sa lucreze cu Nordexim pot livra pe o platforma logistica?
Da, mai exact in cele 17 depozite regionale pe care le avem, pliate pe structura Aquila.

In afara de investitia de un milion de euro directionata catre achizitia de aparate noi, ce alte proiecte mai aveti pentru perioada urmatoare?
Intentionam sa consolidam parteneriatul strategic cu Lavazza sa promovam mai mult partea de snacking, pentru ca acolo sunt oportunitatile, mai ales ca nu exista un operator national specializat. Ne uitam apoi la imbunatatirea prezentei noastre pe anumite zone ale tarii, cum ar fi Constanta, de pilda, Brasov, Cluj, Timisoara, Iasi s.a. In fiecare an, ne vom mentine focusul pe reinprospatarea si extensia parcului de aparate pentru ca vedem in continuare loc de dezvoltare in aceasta directie. Cum spuneam si anterior, ne vom aseza la masa discutiilor cu furnizorii nostri pentru a gandi impreuna diverse strategii eficiente de impulsionare a vanzarilor, un calendar promo s.a. Cu asta ii provoc acum pe actualii furnizori.

Astazi, exista pe piata romaneasca aparate vending la care se poate plati cu cardul?
Exista, dar foarte putine. In opinia mea, aici este viitorul. Primul pas ar fi telemetria, adica implementarea tehnologiei prin care iti verifici aparatul din birou, iar al doilea pas ar fi plata cu cardul. In acel moment poti deveni foarte, foarte eficient. Telemetria te ajuta sa eviti sa te sune un client din piata pentru a te anunta ca s-a terminat stocul la produsul x, dar iti ofera si multe alte facilitati. In acest moment, suntem intr-un proiect pilot ce presupune implementarea unor softuri specializate in aparatele proprii. Cred ca si in Romania, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, se va renunta la plata cash.

Credeti ca in urmatorii 4-5 ani vom vorbi de o piata de vending fiscalizata?
Nu stiu, dar este probabil ca acest proces sa mai intarzie putin. Noi suntem pregatiti, ne va fi foarte usor sa facem acest pas. Una peste alta, cred ca o astfel de decizie va mai cerne piata, pentru ca exista totusi o anumita zona gri in industria noastra.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here